Eram micut,si mincam parizer cu franzela,ma odihneam pe cubul de lemn al asistentului de camera,si ani la rind au trecut anii,cind l-am vazut in locul in care eu lucram mi-am spus ca am si eu un prieten,un frate,un ceva dep partea mea,a cameramanilor,dar a facut ce a putut....la final m-a sacrificat fara sa-si asume responsabilitatea. a acsta era PRUNARU .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu